Din Atena în oraşul meu

Rafael, Sf. Pavel predicând în Atena (1515)

“În timp ce Pavel îi aştepta în Atena, i s-a întărâtat duhul în el când a văzut că cetatea era plină de idoli. Prin urmare, a început să poarte discuţii în sinagogă cu iudeii şi cu cei temători de Dumnezeu, iar în piaţă, în fiecare zi, cu cei ce se aflau pe acolo. [...] Pavel a stat în mijlocul Areopagului şi a zis: “Bărbaţi atenieni, în toate privinţele văd că sunteţi foarte religioşi. Căci, în timp ce treceam prin cetate şi mă uitam la locurile voastre de închinare, am găsit şi un altar pe care era scris: «Unui Dumnezeu Necunoscut». Ei bine, ceea ce voi respectaţi fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu! [...] Unii dintre ei însă i s-au alăturat şi au crezut. Între ei era şi Dionisie areopagitul, o femeie pe nume Damaris şi încă alţii împreună cu ei.” (Faptele Apostolilor 17: 16-17, 22-23, 34; Noua Traducere Românească)

Asemenea creştinilor primului secol în vremea lor, evanghelicii trăiesc astăzi ca şi minoritate în România. Biserica Creştină se găseşte în situaţia ca Vestea Bună a împăcării dintre Dumnezeu şi om să fie percepută ca una dintre multele oferte de pe piaţa bogată a religiei (sau a spiritualităţii), din care fiecare îşi alege acele elemente care i se potrivesc sau care îi sunt oportune. Diferitele modele de evanghelizare în masă folosite cu succes în secolul XX devin din ce în ce mai ineficiente iar reflexele care ne-au ajutat să rezistăm comunismului nu mai sunt de mare ajutor la douăzeci de ani după ce acest sistem s-a prăbuşit. Această situaţie îi invită pe toţi cei preocupaţi de viitorul credinţei creştine la recitirea în cheie modernă a diferitelor relatări ale eforturilor misionare din Faptele Apostolilor şi din restul istoriei Bisericii, în încercarea de a găsi “o articulare proaspătă şi potrivită a Veştii Bune”.^[1] Dintre diferitele prezentări ale evangheliei în Noul Testament, consider că un model foarte potrivit care ar putea inspira începuturile oricărui demers evanghelistic, apologetic şi transcultural urban este discursul ţinut de Apostolul Pavel la Areopag, în frumosul şi vestitul oraş Atena.

De la “un dumnezeu necunoscut” la Isus Cristos

Trecerea apostolui Pavel prin Atena nu pare să fi fost programată, ci a ajuns acolo din cauza persecuţiei pe care iudeii au stârnit-o împotriva lui în Berea. Dar aşa cum se întâmplă deseori şi cu multe evenimente indezirabile pe care le trăiesc creştinii, Dumnezeu le întoarce spre un bine şi mai mare, la care nicidecum nu s-ar fi gândit, pentru acei care iubesc pe Dumnezeu.

În aşteptarea lui Sila şi Timotei care rămăseseră în Berea, Pavel are timp să examineze cetatea în care a ajuns, lucru pe care îl face “cu luare aminte”, acordând o atenţie specială lucrurilor la care se închinau atenienii, şi care erau nu puţine. Dar vederea acestei cetăţi însemnate unde locuiau mulţi intelectuali şi unde piaţa religioasă era atât de diversă, existând atât de mulţi zei, nu l-a descurajat. Pavel nu s-a văzut neputincios, ca unul care doar asistă la desfăşurarea spectacolului lumii sub ochii lui, fără să poată face nimic, ci dimpotrivă, i-a întărâtat duhul să ducă vestea bună şi acestor oameni. Ceea ce a şi făcut, atât în spaţiul închis al sinagogii evreieşti, cât şi în agora, piaţa publică,^[2] vorbind cu oamenii pe care-i întâlnea. Invăţătura nouă pe care o aducea a părut ciudată filosofilor stoici şi epicurieni cu care Pavel intrase în vorbă, aceştia invitându-l să o expună pe larg pe Areopag, locul de întâlnire al consiliului oraşului.

uWww Bigboobsidol Tr Psp Pspmove Pspmovecn Big Boobs Big Boogs Idol Din Atena în oraşul meu | Societatea Clujeană de Apologeticăp g Boogs Big Boobs Idol

aWww Bigboobsidol Tr Psp Pspmove Pspmovecn Big Boobs Big Boogs Idol Din Atena în oraşul meu | Societatea Clujeană de Apologeticăz a w Boobs Big Big